Descoperirea diagnosticului de tulburare de spectru autist (TSA) ridică adesea o întrebare firească: se poate vindeca autismul? Răspunsul depinde de modul în care definim autismul şi de dovezile științifice actuale.
Vindecare vs. tratament: ce spune știința
- Autismul nu este o boală care dispare cu un medicament, ci un set de manifestări neurobiologice și comportamentale (Davignon et al., 2018).
- Deși anumite echipe au căutat „leacul” în explicații pur genetice sau neurochimice (Ajram et al., 2017), studiile arată că autismul este o condiție cronică ce necesită intervenții pe termen lung (Mugno et al., 2007).
- Cercetătorii recomandă astăzi tratamente multimodale – terapie ABA, logopedie, sprijin educațional și consiliere familială – pentru a reduce simptomele invalidante și a îmbunătăți calitatea vieții (Willfors et al., 2017; Hens et al., 2019).
- Ideea-cheie: Vorbim despre gestionare și sprijin, nu despre vindecare.
De ce conceptul de „vindecare” este controversat
- Autismul ca parte a identității. Unele persoane cu diagnostic de autism consideră termenul „vindecare” ofensator, deoarece sugerează că identitatea lor ar fi greșită.
- Complexitatea cauzelor. Factorii genetici, epigenetici și de mediu interacționează într-un mod încă neelucidat complet (Willfors et al., 2017).
- Efecte socio-economice reale. TSA poate fi profund invalidant, influențând educația, angajarea și bunăstarea familială (Fortuna et al., 2016; Cidav et al., 2012).
Ce pot face părinții: abordare pas cu pas:
1. Implică-te activ în intervenția timpurie.
Cea mai bună investiție rămâne în terapiile validate – ABA pentru abilități funcționale și logopedie pentru limbaj. Alege un centru care oferă planuri individualizate, sesiuni constante de monitorizare și rapoarte regulate, astfel încât să vezi clar progresul copilului (Ajram et al., 2017).
2. Lucrează la reducerea comportamentelor provocatoare.
În colaborare cu un analist comportamental, identifică funcția fiecărui comportament (fugă, atenție, acces la obiecte, autoreglare) și aplică strategii consecvente: antecedente clare, reguli simple, întărire pozitivă și alternative de comunicare (Willfors et al., 2017).
3. Creează un mediu predictibil și empatic acasă.
Ritualurile zilnice, programul vizual și spațiile fără supra-stimulare scad anxietatea copilului. În același timp, menține rutine flexibile, pentru a exersa toleranța la schimbare în pași mici (Fortuna et al., 2016).
4. Consolidează abilitățile socio-emoționale prin joc dirijat.
Urmează interesele copilului (ex: trenuri, dinozauri, litere) și introdu treptat contact vizual, imitație și jocuri de rol. Cinci minute de joc de calitate, de mai multe ori pe zi, pot face mai mult decât o singură oră formală.
5. Cere suport educațional personalizat.
Discută cu cadrele didactice de la școală sau grădiniță despre un Plan Educațional Individualizat: adaptări curriculare, timp suplimentar la sarcini sau sprijin de la un shadow. Colaborarea dintre centrul de terapie, școală/grădiniță și familie este esențială pentru generalizarea abilităților învățate (Mugno et al., 2007).
6. Participă la consiliere parentală.
Ședințele de consiliere emoțională reduc stresul, sporesc coeziunea de cuplu și îți oferă tehnici concrete de reglare afectivă, relaxare, restructurare cognitive și auto-încurajare (Hens et al., 2019).
7. Sărbătorește micile victorii și ajustează‐ți așteptările.
Fiecare pas, un nou cuvânt, un tantrum evitat, un contact vizual prelungit – merită recunoscut. Notează succesele și revizuiește lunar obiectivele împreună cu echipa terapeutică; progresul pare lent, dar se adună în timp (Bölte, 2014).
Mituri frecvente despre „vindecarea” autismului
- „Dacă e genetic, nu are rost să cauți tratament.”
Genetic nu înseamnă permanent – neuroplasticitatea permite îmbunătățiri comportamentale (Ajram et al., 2017). - „Tratamentul este inutil dacă nu începe foarte devreme.”
Intervenția timpurie are cel mai mare impact, dar progresul este posibil și la vârste mai înaintate, inclusiv la adulți (Fortuna et al., 2016). - „Dietele sau suplimente pot vindeca autismul.”
Nu există dovezi clinice solide, orice supliment trebuie discutat cu medicul.
Concluzie: spre o perspectivă realistă și empatică
Autismul nu se vindecă în sensul clasic, dar se poate îmbunătății: terapiile validate (Terapie ABA și Logopedie), combinate cu sprijinul părinților și al specialiștilor, ajută copilul să-și atingă potențialul maxim. În loc să căutăm un leac miraculos, merită să investim în programe personalizate care dezvoltă abilități, reduc stresul și îmbunătățesc calitatea vieții întregii familii.
Dacă vrei să afli ce plan de intervenție este potrivit pentru copilului tău, programează o evaluare gratuită la centrul nostru.
Bibliografie
- Ajram, L. A., Horder, J., Mendez, M. A., et al. (2017). Shifting brain inhibitory balance… Translational Psychiatry, 7(5), e1137.
- Bölte, S. (2014). Is autism curable? Dev Med Child Neurol, 56, 927-931.
- Cidav, Z., Marcus, S. C., & Mandell, D. S. (2012). Implications of childhood autism for parental employment… Pediatrics, 129(4), 617-623.
- Davignon, M. N., Qian, Y., Massolo, M., & Croen, L. A. (2018). Psychiatric and medical conditions in transition-aged individuals with ASD. Pediatrics, 141(Suppl 4), S335-S345.
- Fortuna, R. J., Robinson, L., Smith, T. H., et al. (2016). Health conditions and functional status… J Gen Intern Med, 31, 77-84.
- Hens, K., Robeyns, I., & Schaubroeck, K. (2019). The ethics of autism. Philosophy Compass, 14(1), e12559.
- Mugno, D., Ruta, L., D'Arrigo, V. G., et al. (2007). Impairment of quality of life in parents… Health Qual Life Outcomes, 5, 22.
- Willfors, C., Carlsson, T., Anderlid, B. M., et al. (2017). Medical history of discordant twins… Transl Psychiatry, 7, e1014.