În primele luni și ani din viața unui copil, aceștia dobândesc treptat abilitățil motorii și senzoriale de care vor avea nevoie pentru a învăța noi abilități și a funcționa pe măsură ce vor crește. Anumite abilități motorii, comportamente sociale și obiceiuri de învățare se formează de obicei la anumite vârste specifice, marcând repere importante ale dezvoltării la copii. Dacă copilul nu îndeplinește la timp aceste repere de dezvoltare, acesta poate avea o întârziere cognitivă și/sau de dezvoltare.
Învățarea comunicării: 0-6 luni
Întârzierile în plan senzorial pot afecta capacitatea copilului dvs. de a comunica, atât verbal, cât și non-verbal. Una dintre primele etape de dezvoltare la copii este încercarea de a comunica prin plâns, gângurit sau alte vocalizări. Aceste abilități ar trebui să se dezvolte în primele șase luni din viața unui copil.
Dacă bebelușul dvs. nu preia indicii obișnuite de comunicare sau nu depune eforturi pentru a-și exprima dorințele, concentrați-vă pe recompensele sociale în loc de jucării pentru a ajuta la dezvoltarea recunoașterii senzoriale.
Acceptarea zgomotelor puternice: 3-6 luni
Între vârstele de trei și șase luni, copiii încep de obicei să accepte zgomote puternice fără să se sperie sau să se supere. De asemenea, se pot calma cu ajutorul sunetelor blânde. Dacă copilul dvs. refuză în continuare zgomotele puternice sau necunoscute după ce ați atins această vârstă, desensibilizați-l treptat introducând sunete și volume noi într-un ritm lent într-un mediu controlat și familiar.
Imitarea gesturilor și expresiilor faciale: 9 luni până la 3 ani
Eșecul de a imita pe alții este unul dintre cele mai frecvente semne timpurii ale tulburării de spectru autist (TSA). Dacă copilul tău nu începe să-ți oglindească expresiile și gesturile faciale până la vârsta de nouă luni, s-ar putea să se aibă dificultăți și în a relaționa cu ceilalți copii când vor atinge vârsta de patru sau cinci ani.
Între vârsta de un an și doi ani, aceștia ar trebui, de asemenea, să se angajeze în activități de joacă, să răspundă atunci când arăți spre obiecte și să imite sunetele pe care le faci. Detectarea și intervenția asupra acestor tipuri de întârzieri de dezvoltare înainte de vârsta de trei ani este absolut crucială, deoarece acest lucru poate inversa adesea un diagnostic de autism.
Pentru a ajuta la inițierea acestei etape de dezvoltare, exagerați-vă expresiile faciale și faceți cât mai mult contact vizual cu copilul dumneavoastră. Când copilul imită cu succes sau face contact vizual, oferă recompense sociale, cum ar fi alintatul, felicitatul, aplaudatul.
Aprecierea noilor senzații: 1-2 ani
După ce copilul atinge vârsta de un an, poate începe să caute noi sentimente, sunete, mirosuri și gusturi. Noile arome ar trebui să înceapă să atragă copilul între vârsta de 13 și 18 luni. Dacă nu, încercați să încorporați activități de integrare senzorială în rutina lor zilnică pentru a le expune la diverse texturi și forme.
De exemplu, ați putea tăia o gaură într-o cutie de pantofi și o puteți umple cu obiecte mici, care au texturi și forme diferite. Închideți cutia, apoi lăsați copilul să simtă fiecare obiect prin gaură. Acest lucru încurajează explorarea senzorială în propriile condiții ale copilului.
Imitarea acțiunilor și a limbajului: 2 ani
La vârsta de doi ani, majoritatea copiilor încep să copieze cuvintele și acțiunile adulților și ale altor copii. Adesea încep să includă alți copii în jocuri, urmează instrucțiuni simple și depun eforturi pentru a se alătura grupurilor sociale imitând interacțiuni sociale.
Dacă copilul tău se joacă singur, alături de alți copii fără să li se alăture, acesta este un alt semn precoce de tulburare de spectru autist (TSA). Jocul „Simon spune” este un mod distractiv de a-ți încuraja copilul să imite mișcările altora, recompensați fiecare repetarea corectă a cuvintelor și comportamentelor.
Detectarea și intervenția terapeutică timpurie facilitează o dezvoltare cât mai armonioasă și evitarea dificultățile în plan social, psihologic și fizic cu care se confruntă copiii cu autism, sindrom asperger, tulburări pervazive de dezvoltare sau alte tulburări de neurodezvoltare. Dacă copilul a ratat oricare dintre aceste repere importante ale dezvoltării, acesta poate beneficia de terapie fizică, precum kinetoterapia sau terapia 3C, împreună cu alte forme de terapie precum terapia de integrare senzorială, terapie ocupațională, art terapia sau terapie ABA cu ajutorul unui terapeut ABA și sub coordonarea unor specialiști, psiholog clinician și psihiatru.